DESPĂRȚIRE

Îl înțelegem pe celălalt doar atunci când trăim o poveste asemănătoare cu a lui.

Azi ultimul tren pleacă din gară, Ea a urcat în primul vagon. Îmbrăcată simplu, față de țară, Plecă fără a da un ultim telefon. Azi ultima zi de toamnă amară, Ultima ploaie pe față lui. Îmbrăcat simplu, băiat de țară, Aruncă o ultima privire telefonului. Îmbrăcată în buline, cu pantofi pe toc Privește pe geamul vagonului grăbit Se întoarce spre ușă cu ochii de foc Dar trenul deja a pornit. El îmbrăcat în costum și botine Încearcă să uite de cearta lor Aleargă spre gară fără a se abține Dar trenul pleacă fulgerător. Ultima despărțire și ultima ceartă Ultimul drum parcurs de amândoi Un tren, o gară, un băiat și o fată Pentru ei de azi nu mai există un "noi".